Emoțiile de zi cu zi – frică, tristețe, furie și anxietate

Având în vedere vremurile în care trăim, m-am gândit să reiau subiectul anxietății deoarece mi se pare destul de actual și util în contextul pandemiei care încă ne dă de furcă. Într-un articol anterior v-am povestit despre o serie de metode și exerciții care au dat rezultate în cazul meu, în lupta cu anxietatea. În articolul acesta aș vrea să explic puțin așa-zisele emoții negative, emoții de care noi ne ferim sau încercăm să le alungăm. Aceste emoții sunt strâns legate de anxietate. Este vorba despre frică, tristețe și furie, emoțiile pe care le trăim zi de zi de-a lungul vieții, alături de anxietate.

Emoțiile enumerate mai sus nu sunt rele sau periculoase, așa cum am avea tendința să credem. Noi, pentru a supraviețui ca specie, avem nevoie de absolut toate aceste emoții. Dacă nu am fi furioși nu ne-am mai apăra atunci când suntem nedreptățiți. Dacă nu am simți frică nu am mai reacționa atunci când viața noastră este în pericol. Toate emoțiile pe care le trăim ne ajută să supraviețuim, ne motivează să acționăm într-un anumit mod.

Frica este butonul acela de alarmă.

“Butonul de alarmă” este apăsat atunci când apare un pericol și semnalează faptul că trebuie să acționăm imediat. Frica este foarte utilă și datorită ei reușim să supraviețuim. De exemplu, dacă traversezi strada cu prietena ta și o mașină apare în viteză, fără să stai prea mult pe gânduri sari pe trotuar și îți tragi și prietena din fața mașinii. În momentele acestea nu stai să analizezi situația, ci reacționezi natural, chiar fără să fii conștient de ceea ce faci. Asta se datorează fricii și instinctului de supraviețuire.

Tristețea este o altă emoție de care ne ferim, însă ea are o importanță majoră în viață.

Tristețea și depresia semnalizează nevoia de a ține doliu, de retragere, de pauză pentru a te pune pe picioare și pentru a procesa evenimentele prin care treci. Aceste răspunsuri sunt normale, iar motoarele care nu mai funcționează la turație maximă sunt și ele parte din cursul natural al lucrurilor. Reducerea temporară a capacității de funcționare oferă un răgaz pentru procesarea suferinței și este absolut normal să treci prin asta. În aceste momente cei din jur sunt importanți deoarece sprijinul celor apropiați ajută la revenirea cât mai rapidă la normal.

Furia este o emoție utilă atunci când trebuie să ne apărăm pe noi înșine sau pe cei apropiați.

De exemplu, te poți înfuria atunci când pe bonul de cumpărături îți este trecut un alt preț față de cel de la raft. Ai plătit mai mult pentru un produs, te simți neîndreptățit și ești furios. Această furie te ajută să-ți faci dreptate și să soliciți rezolvarea problemei, chemând un responsabil de magazin care să-ți explice ce s-a întâmplat.

Anxietatea, cu toate că nu dorim să o simțim, are o funcție importantă în viață.

Dacă fricile și tristețea sunt emoțiile pe care de cele mai multe ori încercăm să le alungăm, anxietatea face parte tot din echipa aceasta de emoții nedorite. Ea este orientată spre viitor și trage un semnal de alarmă privind eventualele lucruri care pot să meargă prost. Dacă, de exemplu, ai de susținut o prezentare la job, te vei gândi la ea tot mai des, iar când data prezentării se apropie, anxietatea ajunge la cote maxime. În acest caz, anxietatea ajută la pregătirea prezentării pentru a nu fi luat prin surprindere cu lucruri care pot merge prost. Anxietatea “îți dă idei” pe care tu le poți “rezolva” înainte de eveniment. În momentul în care controlezi toate lucrurile care țin de tine, cum ar fi repetarea prezentării de mai multe ori sau anticiparea eventualelor întrebări din partea colegilor, anxietatea este utilă pentru că te pregătește pentru situații care s-ar putea ivi.

Bine, bine, am stabilit de ce emoțiile sunt bune, dar câteodată emoțiile noastre, care ar trebui să ne fie utile, funcționale și adaptative – devin copleșitoare, intense și chiar paralizante. Frica pe care o simțim fără motiv, anxietatea care ne domină viața, emoțiile prea intense, de necontrolat, care apar în momente sau situații nepotrivite nu sunt tocmai sănătoase. Atunci când ne axăm pe un pericol care nu este real sau când anxietatea devine omniprezentă și afectează puterea de concentrare, apetitul, somnul, relațiile, atunci când calitatea vieții este afectată, trebuie intervenit.

Există mai multe tipuri de anxietate:

• Tulburarea de anxietate generalizată
• Tulburarea de panică
• Tulburarea obsesiv-compulsivă
• Fobia socială (anxietatea socială)
• Fobiile specifice
• Tulburarea de stres posttraumatic

Printre simptomele anxietății se numără:

• Evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut (de exemplu, dacă o persoană a avut un atac de panică în autobuz, începe să evite folosirea acestui mijloc de transport în comun);
• Insomnii sau somn prea lung, ticuri nervoase, iritabilitate crescută, teama că ceva rău se va întâmpla, frica puternică de moarte;
• Senzația de a fi copleșit, dificultăți de concentrare, dezorientare, gândire repetitivă;
• Dureri de cap, migrene, senzație de nod în gât, dureri abdominale, greață, indigestie, diaree, palpitații, dureri în piept, oboseală.

Tratamentul anxietății constă în terapie cognitiv-comportamentală, psihoterapie și medicație.

• Formele ușoare de anxietate pot fi gestionate acasă, prin câteva exerciții și metode.
• Documentarea și înțelegerea a ceea ce ți se întâmplă este esențială. De preferat este să-ți iei aceste informații de la un medic specializat.
• Fă-ți curaj și mergi la un consult la medicul psihiatru. Acesta îți va recomanda un tratament psihologic și doar dacă este nevoie îți va prescrie medicamente sau remedii naturiste. Există și centre speciale, cum ar fi Centrul Medical Laura Cătană, unitate privată de recuperare psihică unde se tratează nu numai anxietatea, dar și alte probleme psihiatrice sau psihologice.

• Învață și utilizează diverse metode de relaxare.
• Relaxează-te, respiră rar și adânc. Pare puțin, dar e foarte important. Majoritatea simptomelor anxietății severe trec în 10 minute. Chiar dacă un episod începe, gândește-te că el va trece.
• Documentează-te și fii pregătit să gestionezi un atac de panică.